Procesele digitale nu salvează doar portofelul tău, ci și planeta. Nu exagerăm

Da, este un articol de business – ne aflăm pe un site dedicat companiilor, până la urmă. Însă cele mai de succes afaceri nu iau naștere din dorința de profit, ci din nevoia de a rezolva o problemă reală. Asta stă la baza tuturor investițiilor în start-up-uri, dar și la temelia unor companii faimoase ca Uber, Bolt sau Airbnb.

Nu vom învinge risipa de hârtie prin reciclare, ci prin prevenție. Cloud-ul este soluția

Serviciile cloud nu au fost create pentru a proteja planeta. Nu ne mințim singuri. Procesele electronice și online au fost concepute în principal pentru a accelera și eficientiza sarcinile zilnice (nu doar de muncă) și pentru a reduce birocrația consumatoare de timp. Aspectul ecologic este un bonus, o valoare adăugată de care puțini utilizatori sunt conștienți. Și exact aici e problema. Ar trebui să ne analizăm activitățile zilnice și din alte două perspective:
Cum afectez mediul?
Ce impact are acțiunea mea asupra viitorului?

Așa a apărut și colectarea selectivă a deșeurilor. Astăzi, este parte firească din viața oricărei gospodării. Că nu este făcută corect din lipsă de informare… e un subiect pentru alt articol și alt site. Să revenim la tema noastră.

Dacă o companie poate economisi bani și timp pentru angajați, de ce nu are procese digitalizate?

Răspunsul este simplu și uman: lenea. Un contabil care lucrează de 20 de ani într-un anumit mod nu are motivația să învețe un nou sistem sau să schimbe rutina. Chiar și în 2023, preferă să tipărească factura, să o bage în plic și să o trimită prin poștă. Uneori chiar o semnează, o scanează (!) și o retrimite.

Imaginează-ți acum că o firmă medie face asta zilnic cu facturile. Doar o factură pe zi înseamnă:

• 365 coli de hârtie

• 365 plicuri

• 365 deplasări ale poștașului

Salvarea copacilor e una. Sunt regenerabili. Dar ce facem cu consumul de cerneală, electricitate și benzină? Astea sunt resurse care afectează serios gestionarea deșeurilor și mediul. Iar exemplul de mai sus e blând – realitatea e și mai sumbră, dar nu vreau să te sperii.

TULIP, ca platformă online, a fost creată tocmai pentru că firmele pierdeau timp cu facturi și e-mailuri nesigure. Dar în fiecare zi devine tot mai clar că impactul unor astfel de „instrumente” depășește viteza și siguranța comunicării – are un efect pozitiv real asupra mediului.

Schimbarea trebuie să pornească de jos

Un șef poate ordona: „De azi folosim TULIP. Fără poștaș, fără hârtie.” Dar doamna contabilă tot poate fi speriată că la un eventual control trebuie să aibă totul fizic. Și atunci, tipărește tot, ca să fie sigură. Ne-am lovit de asemenea cazuri. De aceea, educația continuă e cheia pentru ca eforturile noastre să nu fie în zadar.

Cloud-ul nu funcționează pe aer

Nu ne prefacem că cloud-ul nu consumă energie. Consumul este mare. Dar, statistic, un cloud închiriat (ca serviciu) este mult mai eficient decât serverele proprii.

Serverele personale sunt scumpe, consumatoare de curent și necesită sisteme de răcire și mentenanță constantă. În schimb, cloud-ul:

• e mai ieftin

• consumă mai puțină energie

• permite munca de la distanță – o economie suplimentară, mai ales în crize energetice

Parlamentul European dorește neutralitate climatică până în 2050 și o reducere de 55% a emisiilor până în 2030. Cloud-ul este un pas clar în această direcție. Dar și el e energofag. Iar odată cu creșterea utilizării sale, crește și consumul.

Cum gestionează cloud-ul această energie?

De exemplu, prin utilizarea căldurii reziduale generate de alte tehnologii. De obicei, această căldură este eliminată, fără a fi valorificată. Prin recuperare (recuperare termică), ea poate fi reutilizată.

Ai auzit probabil despre metodele neconvenționale ale giganților IT precum Microsoft sau Google, care au testat plasarea serverelor pe fundul mării, unde apa asigură o răcire naturală. Răcirea marină reduce consumul energetic cu până la 30%. China pregătește un proiect similar offshore, inspirat de Microsoft.

Ce poate face un individ?

Dacă citești acest articol, probabil că ești interesat de subiecte ecologice. De aceea, avem câteva sugestii pentru tine despre cum un individ își poate ajuta pe sine, compania sa și, astfel, întreaga populație, să reducă consumul. Este doar o picătură într-un ocean, dar a nu face nimic nu este niciodată soluția:

• Elimină e-mailurile inutile. După cum scrie site-ul ekorestart.sk: „Fiecare e-mail ocupă spațiu în centrele de date. Serverele consumă o anumită cantitate de electricitate pentru a-l stoca temporar înainte de a-l trimite mai departe. Stocarea ulterioară a fișierelor necesită funcționarea unor centre de date uriașe și energofage. Toți acești pași utilizează energie care, în producție, generează amprentă de carbon. Pe scurt, e-mailul consumă electricitate pentru redactare, conectare la rețea, transmitere, afișare și stocare.” Un e-mail obișnuit, fără atașament, generează 4 g de emisii de CO₂. O persoană obișnuită adaugă 136 kg de CO₂ la amprenta sa anuală doar din e-mailurile trimise și primite. Aceasta corespunde cu aproximativ 320 km parcurși suplimentar cu mașina. Așadar, încearcă din când în când să îți cureți coșul de gunoi, spam-ul și mesajele vechi primite pe care le-ai lăsat în inbox. Alternativ, după cum mai scrie și portalul ekorestart.sk, începe de la zero: nu trimite e-mailuri inutile colegilor din biroul vecin, nu te abona la newslettere care nu te interesează și dezactivează notificările de e-mail de la rețelele sociale.

• Fără mod stand-by, ci închidere reală a dispozitivului. Nu lăsa computerul pornit când pleci de la birou, nu-l pune în modul „sleep” în locul unei închideri clasice.
• Dacă nu ai suficiente procese digitalizate la locul de muncă, încearcă să schimbi asta. Caută servicii cloud pentru a digitaliza procesele. Treci de la facturi fizice, foi de prezență, fluturași de salariu pe hârtie și alte sarcini zilnice la o soluție în cloud.

Un pas mic pentru om… dar știi tu continuarea.